Dimineața am pornit ușor la vale, totul bine și frumos până la Galați, vânt din spate, domol. In Galați ne-am refăcut proviziile dar ne-a părăsit Anja (unii oameni mai și muncesc!). Am plecat din Galați cu intenția să mergem pe lângă malul drept ca să nu avem probleme cu zona de graniță. Traversarea Dunării însă a fost o misiune super grea: vânt din lateral, un singur vâslaș și trafic de vapoare. Era cât pe ce să nu reușim însă Marius a fost brav și ne-a adus în zona sigură 🙂
Cel puțin o vreme am mers liniștiți însă când am intrat în cotul Dunării spre Grindu, a fost foarte foarte periculos. Pur și simplu vântul ne împingea înspre malul stâng și barca nu mai înainta, eram blocați. Cu greu ne-am apropiat de mal, Marius s-a dat jos din barcă în apă și a parcurs o porțiune trăgând de barcă. Pescarii ne dădeau sfaturi „utile”: de ce nu vă puneți motor? Mie imi venea să strig: da’ ce voi aveți geolocalizare (ca mine)?
După Grindu, Dunărea cotește spre nord și am avut din nou vânt prielnic. Marius e îngrijorat și nu stie dacă vom putea continua călătoria noastră (l-am auzit vorbind la telefon cu echipa de acasă). Ar fi păcat să renunțăm, mai este așa puțin până la marea cea mare … azi ne-am oprit mai devreme aproape de portul Giurgiulești (Rep. Moldova) și mâine sper să nu mai avem probleme cu vântul.
